In lipsa mea ea se gindeste numai la mine,
ea cea mai draga si cea mai aleasa
dintre roabele sublime.
Ei i se face r?u de singuratate
ea sta si spala tot timpul podeaua
p?n? o face de paisprezece carate
si tocmai s? calce pe dinsa licheaua.
Ea spala zidul casei cu m?na ei
si atirna pe dinsul tablouri
ca s? se bucure derbedeul, e-hei
cazut de la usa-n ecouri.
Ea isi asteapta barbatul betiv
Ca s?-i vina acasa
si degetele albe si le misca lasciv
pentru ceafa lui cea frumoasa.
Pregatindu-i-le de dezbatat
ea tine ?n boluri si zeama acra,
parul lung si negru si-l intinde de la usa spre pat
s? nu greseasca barbatul niciodata
drumul predestinat.
?? De Nichita Stanescu
| < Anterior | Urmator > |
|---|
